Muntii Maramuresului

De la Centrul de Cercetare şi Informare Paltinu se parcurge drumul forestier amplasat de-a lungul văii Tomnatec aproximativ 2 km după care se traversează pârâul în dreapta. Se urmează în urcare un drum vechi forestier până în creastă. În apropierea crestei se parcurge o potecă lată de circa 50 cm şi lungă de circa 40 cm. Din creastă urmăm drumul forestier ocolind prin stânga dealul Hodea după care urmează o coborâre pe un drum de căruţa până în valea Lespedea. Părăsind Valea Lespedea se continuă deplasarea pe DJ 187 înspre dreapta paralel cu râul Ruscova aproximativ 10 km după care se coteşte stânga pe Valea Lupului care se urmează pe un drum de căruţă până pe creasta Obcina. De pe creasta Obcina se coboară pe Valea Drahmirov tot pe un drum de căruţă până în DJ 187. De aici continuăm deplasarea pe drumul descris anterior până la Centrul de Cercetare şi Informare Paltinu.

v  De pe traseul numărul 1 se poate ajunge pe traseul numărul 2 printr-o legătură de 9 km lungime, respectiv: Dealul Seci - Cătunul Obcina - Vf. Maxim - Culmea Obcina

Marcaj traseu: Bandă roşie

Lungime traseu: 15 km

Durată traseu:5-6 ore

Dificultate: Medie, iarnadificil.

De la cabana Coşnea marcajul coboară până la confluenţa cu valea Paulic. Traversam valea Ruscova şi în continuare pe drumul de pe valea Paulic cca 500 m. Părăsim valea, urcăm în serpentine printre grupuri de case din Smereca. Poteca intră în pădurea de amestec fag şi molid, părăsind în dreapta Piatra Socolău. Traversam două poieni după care ajungem la stâna din Stânişoara aflată în gol de munte la limita superioară a pădurii. Marcajul urcă până sub creasta Mihailecu. Apoi poteca urcă în serpentine până la liziera pădurii în creastă. Urmăm creasta Mihailecu printre blocuri de lapiezuri până în punctul cel mai înalt, acesta fiind Vf. Mihailecu 1917 m. Din vârf poteca coboară accentuat până la Lacul Vinderel.

Marcaj traseu: Punct roşu

Lungime traseu: 1 km

Durată traseu: ½ ore

Dificultate: Medie, iarna dificil.

Izvorul mineral Şuligu este cunoscut şi apreciat pentru clalităţile curative încă din sec XIX, fiind şi îmbuteliat pentru consum intern. În faţă se remarcă un apreciat depozit de travertin.

Marcajul turistic urmăreşte drumul forestier de-a lungul văii Şuligu de Sus, până la prima confluenţă circa 1 km.

Marcaj traseu: „C” - roșu pe fundal alb

Lungime traseu: 20 km

Durată traseu: 3 ore

Dificultate: medie

Traseul cicloturistic porneşte din piaţa agroalimentară a oraşului Vişeu de Sus de la podul râului Vaser, continuând pe strada 1 Mai până la confluenţa Valea Peştilor- Valea Vaser. Din acest punct traseul urmează drumul forestier amplasat de-a lungul văii Peştilor până la locul numit "poligon" (un fost poligon militar), iar de aici înspre stânga pe un drum de căruţă până în dealul Seci (825 m). Înspre stânga se coboară în Valea Vinului, se continuă pe această vale pe un drum de căruţă până la confluenţa Valea Vinului- Vişeu după care înspre stânga pe digul stâng tehnic al râului Vişeu se ajunge în centrul oraşului Vişeu de Sus.

Marcaj traseu: punct roşu

Lungime traseu: 2 km

Durată traseu: 30 minute

Dificultate: uşor

Acest traseu tematic îşi propune să vină în completarea unei experienţe de neuitat - călătoria cu Mocăniţa pe una dintre cele mai spectaculoase şi cunoscute văi din Maramureş şi să dezvăluie farmecul, unicitatea şi importanţa pădurii pentru conservarea naturii şi păstrarea identităţii culturale a Maramureşului. Pe acest traseu se porneste din stația Paltin, pe parcursul căruia puteţi admira farmecul pădurilor de fag cu exemplare semeţe şi misterul pădurilor de răşinoase şi puteţi încerca gustul dulce acrişor al fructelor de pădure.Tot aici veţi descoperi tainele naturii şi veţi întâlni specii de animale şi plante care au dispărut din alte părţi ale Europei. Frumuseţii peisajului i se adaugă numărul mare de plante şi animale ocrotite, rezultând astfel responsabilitatea de a păstra această zonă într-o stare cât mai apropiată de cea naturală.

Marcaj traseu: Triunghi roşu

Lungime traseu: 15 km

Durată traseu: 5 – 6 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil.

Marcajul turistic porneşte de la barajul (hait, stăvilar) Măcârlău, construit din piatră, în anul 1850 în vederea acumulării de apă necesară transportului lemnului – plutărit, obiectiv turistic unic în ţară, traversăm Vaserul pe coronamentul acestuia, marcajul coboară pe malul stâng, trece podul de peste valea Măcârlău, după care urcăm pe drumul industrial ce duce la fosta colonie minieră de la Măcârlău, aflată la confluenţă cu valea Lucăciasa, lăsând în dreapta valea Mirajul Mic. Traseul trece prin incinta fostei colonii, urcă în serpentine pe drumul ce duce la galeriile de exploatare, în prezent închise, traversând valea de două ori, după care se ajunge la prima galerie de mină, borna silvică VI/66, având o imensă haldă de steril în faţă. Marcajul urmăreşte drumul ce urcă pe piciorul dintre văile Măcârlău şi Lucăciasa până la refugiul montan Lucăciasa, aflat în partea nordică a şeii omonime, având în dreapta spectaculoasa creastă a Masivului Toroioaga cu cel mai înalt vârf din zonă - Toroioaga Militară 1930m şi în stânga Piciorul Caprii 1804 m.

Din Şaua Lucăciasa 1641 m, traseul turistic coboară prin pădure, în serpentine, până la primele galerii, iar de aici pe drumul industrial la fosta colonie minieră de la Gura Băii, până în locul numit La Tăietură, aici drumul a fost săpat în stâncă pentru a traversa un picior secundar, de unde marcajul coteşte în dreapta pe un vâlcel, ajungând la fosta Mină 23 August, mai jos de intrarea în galeria de coastă, lungă de 4600 m, care traversează masivul, până în valea Ivăşcoaia. De aici marcajul urmăreşte drumul ce coboară pe Valea Secu, până în centrul localităţi miniere Baia Borşa, pe tot traseul de coborâre avem în faţă versantul nordic al vârfului Pietrosu Rodnei, 2303 m, cu cele trei căldări glaciare. Acest traseu face legătura cea mai facilă, pe jos, dintre valea Vaserului şi o localitate, unind două zone turistice distincte.

Marcaj traseu: triunghi albastru

Lungime traseu: 10 km

Durată traseu: 4 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil

Din complexul turistic Borșa,pe valea Furului,facem dreapta pe o potecă apoi ajungem în Poiana Mărului. De aici,după un urcuș susținut, ajungem în Vârful Cearcănu. Traseul coboară apoi spre șaua de la sud de Vârful Negru traversând o porțiune prin jnepeniș și continuă în serpentine până la intersecția cu drumul ce duce la Cabana Fântâna Stanchii. De aici urmărim drumul pietruit până în Pasul Prislop, după care marcajul urmăreşte drumul ce duce la cabana Fântâna Stanchii, pe direcţia nord, lasând în dreapta Vârful. Prislop. Drumul urcă în serpentine spre culmea Preluca Cerbului, după care traversăm prin jnepeniş o mică şa, iar un ultim urcuş ne scoate în Vârful Cearcănu după 3-4 ore. Din vârf se coboară o pantă abruptă, ajungând la obârşia văii Cercănel, iar pe drumul de culme ajungem în Poiana Mărului. Spre stânga ne îndreptăm către potecă ce ne conduce în valea Furului,iar de aici pe drumul naţional până în complex.

Marcaj traseu: punct albastru

Lungime traseu: 13 km

Durată traseu: 5 - 6 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil.

Traseul urcă de la cabana Paltinu, pe marcajul bandă galbenă, în serpentine pe piciorul Plaiului prin pădurea de fag şi apoi prin golul de munte până la stâna din Plai. Marcajul ne scoate aproape de vf. Plai pe care îl lăsăm în stânga, poteca urmăreşte curba de nivel, trecem pe langă un izvor după care coboară într-o şa marcată de o cruce. Schimbăm direcţia de mers, îndreptându-ne spre sud, urcăm puţin, intrăm în pădurea de molid, lasând în stânga vf. Tomnatec. Poateca urmăreşte curba de nivel socțându-ne în Poiana cu Narcise Tomnatec Sehlean. De aici în coborâre traversăm poiana, îndreptându-ne spre vest pe un picior secundar care ne scoate în drumul forestier care urcă de pe valea Hututeanca şi continuă pe valea Tomnatecului până la Paltin. Înainte de a ajunge la cabană, cca. 500 m peste vale este amenajat un izvor de apă minerală (borcut).

Acces: pe valea Frumușeaua se poate merge cu autoturismul până la Centrul de informare și Cercetare Paltin, iar de acolo pe jos.

Marcaj traseu: punct galben

Lungime traseu: 7 Km

Durată traseu: 4 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil

La ieşirea din localitatea Bistra şi la intrarea în Defileul Vişeului, traversăm râul Vişeu pe o potecă ce conduce prin gospodăriile localnicilor până în pârâul Tocarnea. Traversăm pârâul Tocarnea şi începem urcuşul prin pădure, pe o culme stâncoasă, de unde avem o vedere generală asupra văii Vişeului. Poteca ne scoate în culmea principală printr-o pădure de stejar. În pădurea de amestec traversăm o zonă cu blocuri de calcar și, îndreptându-ne spre dreapta, ajungem pe o stâncă - loc minunat de belvedere asupra Defileului Vişeului - a localităţii Bistra şi a malului drept al Tisei din Ucraina. De aici putem străbate zona vârfului Tocarnea cu peşteri şi avene.

Marcaj traseu: Banda galbena

Lungime traseu: 15 km

Durată traseu: 6- 7 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil.

Marcajul porneşte de la podul de peste valea Repedea. Coboară pe drumul judeţean cca. 200 m după care ne îndreptam spre creasta dintre valea Repedea şi valea Micluşa. În continuare poteca marcată urcă în serpentine prin poieni cu pitoreşti sălaşuri de vara. Se ajunge în locul numit Prislop de unde poteca ocoleşte prin dreapta Vârful Certina 1184 m, unde întâlnim marcajul triunghi roşu ce vine de pe valea Repedea. În tandem poteca urcă pe creasta dintre Vârfurile Certina şi Vâjii.

Lăsăm în stânga Vârful Vâjii, poteca traversează o pădure de fag aflată în versantul drept al văii Tomnatecul ajungând în poiana din şaua dintre Vârfurile Tomnatecu şi Vâjii. Părăsim marcajul triunghi roşu ce duce la Paltinu şi urcăm în direcţia nord spre Poiana cu narcise lăsând în dreapra văcăriştea din Sehleanu.

Traversăm Poiana cu narcise într-un urcuş uşor intram în pădurea de molid, lăsând în dreapta Vârful Tomnatecul ajungând într-o şa marcată de o cruce. De aici poteca marcată urcă în stânga spre culmea Plaiului unde întâlnim o potecă pastorală ce vine din Capu Grosilor. Trecem pe lângă un izvor, lăsăm în dreapta Vârful Plai, coborâm pe culmea Plaiului pe la stâna din Plai. Poteca coboară în serpentine prin gol de munte şi apoi prin pădure de fag pe direcţia vest la cabana Paltinu.

Marcaj traseu: Punct rosu

Lungime traseu: 25 km

Durată traseu: 9-10 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil.

De la Şesuri (DN 18) se urmează DF pe valea Şesuri, apoi la dreapta pe valea Mostim şi de la confluenţa cu valea Zâmbroslava, înainte pe valea Fântânele. După cca 9 km, aproape de capătul DF, un drum de tractor urcă în versantul stâng şi la prima ramificaţie, din acesta se desprinde spre stânga prin brădetul tânăr, poteca marcată ce urcă până în Poiana Fântânele.

De aici drumul de tractor ne conduce în poiana Sălăşimuri, apoi coboară prin pădure la Gura Obcinii şi ceva mai încolo ajunge în golul alpin. Drumul de tractor coteşte la dreapta, dă în drumul auto de acces la stâna Muncelaşu şi urcă pe acesta până în culme, unde în şa ajunge în drumul auto ce vine din pasul Prislop (traseul 2.2). Urmează o porţiune comună cu traseul bandă roşie până la cabana Fântâna Stanchii, de unde marcajul punct roşu coteşte la stânga pe drumul auto ce ocoleşte pe la sud Vf. Fântâna Stanchii.

Drumul coboară, ajunge mai jos pe picior şi în punctul în care drumul coboară în dreapta spre valea Bălăsinii, vom continua pe drumul de tractor de pe creastă. Trecem printr-o succesiune de poieni şi din ultima, poteca ocoleşte piciorul prin dreapta, coborând spre stânga spre valea Ţâşlişoara, ajungând pe halda galeriei Dealul Bucăţii. În continuare marcajul urmează drumul auto în aval până la podul din valea Bălăsânei, puţin amonte de clădirile fostei mine Burloaia.

Marcaj traseu: Bandă rosie

Lungime traseu: 27 km

Durată traseu: 10-11 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil.

Din pasul Prislop urmăm spre nord drumul auto prin Preluci-Tarniţa Ţâfa, ocolim Vf. Hăjmaru pe la est, apoi Vf. Cornul Nedeii pe la vest. Ocolim tot pe la vest Vf. Strungi şi ajungem la cabana Fântâna Stanchii. De aici drumul coboară în Tarniţa Bălăsinii, de unde urmăm în continuare poteca pietruită numită “Drumul războiului”. Ocolim pe la sud Vf. Jupania trecând printr-o succesiune de poieni, până pe Piciorul Gajei, de unde poteca coteşte spre nord. Coborâm apoi spre stânga în poiana Prislopul Cataramei, continuăm pe culme, apoi în stânga acesteia ajungem la un drum de tractor pe care vom urca Vf. Măgura Cataramei. De aici drumul de tractor coboară în şaua Gâliu, în drumul auto transversal ce leagă Baia Borşa de obârşia Vaserului. Traseu ce face legătura cu traseul de creastă al munţilor Rodnei, frecvent utilizat de cei ce combină parcurgerea munţilor Rodnei cu o coborâre pe V. Vaserului. Marcajul va fi continuat spre Vârful Toroiaga.

Marcaj traseu: Bandă albastră

Lungime traseu: 10 km

Durată traseu: 4-5 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil.

Din centrul localităţii Repedea marcajul urmează uliţa care duce la şcoală. Din colţul şcolii poteca marcată îşi schimbă direcţia spre est urcând în serpentine printre gospodăriile răsleţe din zona Poposala. Intrăm în pădure lăsând în stânga creasta şi Vârful Chicera. Se ajunge la stâna din Laba. De aici poteca urcă accentuat, trece pe lângă stâna din Runea lăsând în dreapta culmea Rugaşul. Ajungem într-o mică şa de unde avem pentru prima dată piramida masivului Farcău. Poteca continuă pe curba de nivel, traversează câteva izvoare torenţiale, ajungând după cca. 1 ora la Lacul Vinderel.

Marcaj traseu: Bandă albastră

Lungime traseu: 12 km

Durată traseu: 4-5 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil.

Acest marcaj este varianta cea mai scurtă de a ajunge la Lacul Vinderel. Din centrul localităţii marcajul urmăreşte drumul de pe valea Repedea, iar după cca. 4 km ajunge la Cantonul Silvic Repedea. Continuăm drumul până la confluenţa cu valea Tomnatecu. De aici traversam valea Repedea urcând în serpentine până în golul de munte de sub Pietriceaua. Urcăm pe directia nord într-o mică şa având în dreapta un lac nival. În continuare poteca urcă accentuat până întâlneşte poteca ce vine pe la stâna din Runea.

Marcaj traseu: Triunghi rosu

Lungime traseu: 26 km

Durată traseu: 10-12 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil.

Valea Vişeului, localitate aflată la confluenţa văilor Tisa şi Vişeu la altitudinea de 388 m, aparţine administrativ de comuna Bistra, fiind cea mai apropiată localitate de centru geografic al Europei – 6 km.

Intrarea în Defileul Vişeului, lungimea defileului este de 4,5 km. Pe această porţiune râul Vişeu se constituie dintr-un habitat ideal pentru cel mai mare salmonid din apele de munte, lostriţa (Hucho hucho). Lostriţa urcă pâna la confluenţa râului Vişeului cu valea Ruscova.

Localitatea Bistra, centru de comună aflată pe DJ 185, cu staţie CFR (Salva – Sighetu Marmaţiei). Aici are loc festivalul Mira (sâmbra oilor) aceasta având loc la începutul lunii mai. Potecile nemarcate ne conduc spre Vârfurile Poloninca 1623 m şi Şerban 1794 m.

Din centrul localităţii Valea Vişeului traseul turistic urmăreşte uliţa care merge spre biserica ortodoxă, iar apoi lăsând biserica în stânga, ajungem din nou în drumul care leaga localitatea Valea Vişeului de localitatea Bistra. Lăsăm în dreapta confluenţa cu valea Luheiului şi urmăm amonte defileul Vişeului pâna la intrarea în localitatea Bistra.

De acolo părăsim drumul judeţean şi o luăm în stânga urcând pe terasa Văii Vişeului, şi pe o uliţă comunală ajungem în dreptul bisericii din Bistra. De aici marcajul urmează drumul de pe Valea Bistra până în poiana Preluca lui Ionaş aflată pe culmea ce desparte Valea Bistra de Valea Frumuşaua, aval de confluenţa Tomnatecului cu Frumuşaua la circa 1 km. De acolo se ajunge la cabana Paltinu după care poteca urmează drumul forestier de pe Valea Tomnatecului pe o distanta de aproximativ 4 km, apoi poteca urcă pe firul unui pârâu până în şaua dintre Vârful Tomnatec şi Vârful Vâjii, unde întâlnim marcajul bandă albastră ce vine din localitatea Repedea.

De aici se urmează poteca în direcţia est în tandem cu marcajul bandă galbenă până în şaua dintre Vârful Certina şi Vârful Prislop. Marcajul coboară în serpentine aval de borcutul din valea Tomnatecului. De aici se coboară până la confluenţa cu valea Repedea, iar de acolo se parcurge aproximativ 1 km până la Cantonul Silvic Repedea.

Marcaj traseu: Bandă roşie

Lungime traseu: 25 km

Durată traseu: 10-12 ore

Dificultate: Medie, iarna dificil.

De la cantonul silvic Bardău traversăm Vaserul pe pod, urmând drumul auto de pe valea Bardău, lăsând ceva mai sus o ramificaţie spre dreapta. Mai sus drumul trece în malul drept şi după 45 minute de mers ajungem într-o poieniţă, de unde marcajul coteşte brusc spre dreapta, tot pe drumul forestier. După cca 2 ore de mers ajungem la o confluenţă (pe ultimul tronson, drumul auto e continuat de un drum de tractor). De aici marcajul urmează drumul de tractor ce urcă spre dreapta prin zona defrişată. De la partea superioară a defrişării, marcajul urmează un hăţaş de oi ce urcă accentuat prin pădure, până într-o poiană, pe care o traversăm în urcuş. După ce traversează o rarişte de conifere, marcajul ajunge pe culme, în păşune (1536 m). Poteca marcată urcă prelung pe culme, până la baza cupolei de gresie a Vârfului Pietrosu Bardău. Marcajul urmează în continuare hăţişul vitelor pe muchia stâncoasă, evitând porţiunile mai abrupte de obicei prin stânga muchiei. Ajungem pe un platou şi după 4-5 ore de urcuş, sosim pe Vârful Pietrosu Bardăului (1850 m), locul cu cea mai amplă privelişte asupra munţilor Maramureşului. De aici poteca străbate în continuare platoul cu mici ochiuri de apă, coborând în continuare spre stânga, prin rariştea de conifere. Marcajul urmează apoi creasta spre dreapta, peste o mică proeminenţă a ei, până în drumul de tractor din şaua dintre Pietrosu Bardău şi Bucovinca (în stânga pe drumul de tractor se ajunge în câteva minute la un izvor).

Marcajul urmează în continuare drumul de tractor în urcuş, ocolind prin stânga Vârful Bucovinca (1763 m). Din capătul drumului de tractor, marcajul urmează un hăţiş slab conturat, prin brădetul tânăr, până în şaua dintre Vârfurile Bucovinca şi Pecealu. În continuare, poteca bine conturată urcă prin desiş de brazi şi jnepeni până în Vârful Pecealul (1724 m), coborând apoi prelung prin pădure şi prin poieni. În continuare poteca ocoleşte o proeminenţă prin stânga şi se înscrie apoi pe piciorul ce se desprinde din acest mic vârf spre stânga. De aici începe un drum de tractor ce coboară accentuat pe picior până la văcăriştea Pecealu. Dincolo de aceasta, părăsim drumul de tractor, coborând pieziş spre dreapta pe potecă, până ce dăm de alt drum de tractor. Acesta coboară în serpentine în valea Coşnea, puţin în amonte de capătul drumului forestier. Mai sunt de străbătut încă cca 2 km pe drumul forestier de pe valea Coşnea, până la cabana de vânătoare Coşnea, din capătul cătunului Luhei al comunei Poienile de Sub Munte.

Marcaj traseu: Punct albastru

Lungime traseu: 800 m

Duratătraseu: 45 min

Dificultate: Medie, iarna dificil.

Borcutul Mihoaia este o apă naturală carbogazoasă foarte apreciat de către localnici pentru calităţile gustative.

La borcut se poate ajunge pe marcajul turistic ce porneşte din faţa cabanelor silvice, amonte până la confluenţa cu valea Mihoaia, traversează valea Vaser pe o punte, urmăreşte drumul forestier de-a lungul văii, până la un podeţ de beton, circa 1,2 km. Izvorul este amenajat într-o ciutură, în malul stâng al văii .