Deşi este o zona centrală este semiurbanizată, păstrează încă multe locuri interesante din punct de vedere etnografic (Izvorul lui Dragoş, Izvorul Negru, cătunele aflate la nord de râul Vişeu) şi câteva importante obiective turistice: Complexul monahal cu mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, monumentul martirilor (compus din 12 figuri antropomorfe din piatră situate în cerc), Casa Muzeu şi grupul statuar, care expune mărturii referitoare la cei ucişi de către trupele maghiare aflate în retragere.

După Dictatul de la Viena din 30 august1940, Nord-vestul Transilvaniei intră sub ocupație maghiară, întreg Maramureșul fiind alipit Ungariei. Comuna Moisei a fost printre primele așezări românești ce au intrat sub administrație ungară în 7 septembrie1940. La data de 23 august1944, România trece de partea Aliaților și alături de armatele sovietice încep luptele pentru recâștigarea Transilvaniei de Nord. La începutul lunii octombrie a anului 1944, frontul înainta în interiorul Ardealului, fiind eliberate primele teritorii. În aceste condiții au avut loc și crimele din Moisei. La data de 14 octombrie1944 trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au omorât 29 de români în două case de lemn de la periferia comunei Moisei, pe drumul principal ce duce spre Borșa. Au fost identificate 31 de victime, dintre care doi au rămas în viață. Cei doi supravietuitori sunt Vasile Petrean, originar din comuna clujeană Pălatca, și Vasile Ivașcu, care ulterior a înnebunit parțial. Dintre cele 31 de victime, 24 erau originari din județul Mureș, 3 din județul Cluj și 4 din județul Maramureș. Acești țărani ardeleni erau internați în lagărele de muncă din orașul Vișeu de Sus, fiind acuzați de "trădare de patrie", de patriotism românesc ori partizanat. În condițiile înaintării forțelor militare aliate, cei mai mulți dintre cei încorporați în unități de muncă obligatorie au dezertat, încercând să treacă linia frontului și să se întoarcă în localitățile de domiciliu. Unii au reușit, alții, între care și cei uciși la Moisei, au fost prinși de jandarmii unguri de front și duși într-un lagăr improvizat în casa unui evreu transilvănean deportat în lagărele de exterminare naziste (actualul sediu al Parcului Ntural Muntii Maramuresului). În ziua de sâmbătă, 14 octombrie1944, prizonierii din lagărul de la Vișeu de Sus au fost urcați de militarii unguri într-un camion și transportați la Moisei, comuna fiind în prealabil complet evacuată de locuitori. 12 dintre ei au fost închiși într-o căsuță de lemn, fiind împușcați de către soldații maghiari, care trăgeau prin geamuri și ușă. Cadavrele intrate deja în putrefacție, au fost îngropate la două săptămâni după comiterea masacrului, când localnicii au revenit la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune s-a înălțat o troiță de lemn, înlocuită dupa câțiva ani de un obelisc din piatră.

Biserici

Parohia ortodoxă română Moisei III

Parohia Moisei III este cea mai noua parohie din comuna Moisei, piatra de temelie s-a pus la data de 24 Iunie 2007 de către Prea Sfinţitul Iustin Sigheteanu în timpul păstoririi arhimandritului Ioan Horea şi are hramul Acoperământul Maicii Domnului prăznuit la 1 Octombrie.

 Biserica are dimensiuni generoase având o lungime de 30 metri, deschiderea absidelor 15 metri şi o înălţime de 30 metri. Structura este din zidarie si beton. Acoperişul este în stil moldovenesc cu sarpanta largăşi este acoperită cu ţiglăşmălţuită compusă dintr-un joc de culori imitând motive şi forme geometrice populare ce se regăsesc pe portul popular românesc. Biserica are la intrare pridvor muntenesc susţinut pe şase stâlpi, iar la intrare uşa este din lemn de stejar sculptat pe care se regăseşte icoana hramului, Sfinţii Petru şi Pavel precum şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.În fiecare an parohia participă la două evenimente importante din comuna. Procesiunile de la mănăstirea Moisei în data de 15 August şi festivalul de colinzi Ioan Horea în ajunul Craciunului.

Parohia ortodoxă română Moisei II Izvorul Negru

Actuala biserică este zidită pe locul vechii biserici de lemn construită între anii 1934 (pr. Coman Andrei) și 1940 (pr. Nap Gavril). În timpul pastorației preotului Tomoiagă Ioan-Paul, datorită înmulțirii credincioșilor, s-a considerat că este nevoie de o biserică nouă. Astfel, în anul 1984 s-a început construcția noii biserici. Biserica nouă s-a ridicat în jurul celei vechi, construcția fiind finalizată în anul 1987. Frumoasa pictură în tehnica frescă a fost realizată între anii 1990-1991 de către pictorii Teodor Ștefan, Victor Tistu și Cristian Dosa. Biserica s-a sfințit la data de 7 iunie 1992 ”întru cinstea și pomenirea eroilor și martirilor neamului românesc” Biserica este construită după un plan trilobat, cu abside laterale circulare, naos cu turlă centrală și altar semicircular nedecroșat cu boltă semicalotată. Biserica are două turle clopotniță laterale angajate navei, cu șarpantă în formă de coif, acoperită cu tablă.

Mănăstirea Moisei

Aşezată la poalele Pietrosului şi străjuită de dealuri, Mănăstirea Moisei se află într-un loc de o frumuseţe rară, aflată la o distanţă de 13 km de oraşul Vişeu de Sus şi 10 km de localitatea Borşa, pe drumul naţional ce leagă între ele localităţile Sighetul Marmaţiei, Prislop şi Vatra Dornei. Potrivit tradiţiei locale, aşezatăîntr-o inscripţie, pe peretele nordic al bisericii actuale, primul locaş monahal din Moisei a fost ridicat de către credincioşii Moise Coman şi soţia sa, Dochia, în jurul anului 1599. Potrivit tradiţiei, cei doi creştini au ridicat locaşul în amintirea fiului lor, plecat în Basarabia, pentru a se căsători, care însă nu s-a mai întors niciodată. Pentru a fi ocrotit, oriunde s-ar fi aflat, viu sau mort, parinţii săi au hotărât să ridice o mănăstire.Când au terminat biserica, un monah de la Mănăstirea Putna s-a oprit lângă aceasta, adunând ajutoare pentru refacerea mănăstirii amintite, care fusese prădată de tătari. Acest monah, Grigorie, s-a dovedit a fi tocmai fiul celor doi, care intrase în monahism, în Mănăstirea Putna.

În urma insistenţelor părinţilor săi, monahul a rămas în satul Moisei, unde a pus bazele unui locaş monahal, în jurul bisericuţei deja zidite. Mănăstirea Moisei a fost sfintiţăîn ziua de 15 august 1672, când s-a prăznuit şi hramul acesteia, adicăAdormirea Maicii Domnului, de către Sfântul Ierarh Sava Brancovici, Mitropolitul Ardealului.Complexul monahal de la Moisei este alcătuit, astăzi, din mai multe clădiri: biserica veche din lemn; biserica nouă din cărămidă, altarul de vară, staretia. Biserica cea veche, sfintiţăîn anul 1672, a fost metoc al Mănăstirii Putna. Aceasta a fost restaurată între anii 1928-1929, când i s-a aşezat o temelie nouă, mai apoi, prin anul 1972, bisericuţei i s-a înnoit acoperişul şi turla. Noua biserică, din zid, a fost construităîntre anii 1910-1911, în stil neoclasic.

Biserica cea veche a mănăstirii este de mici dimensiuni, ea fiind construită din bârne de lemn de molid, pe o temelie de piatră. Pridvorul deschis al bisericii se sprijină pe patru coloane. Deasupra pronaosului se înalţă o mică turlă, cu două ferestre mici.Pictura vechii bisericuţe dateazăîncă din anul 1699, fiind cea originală, realizată pe pânză. Peste aceasta, prin anul 1871, a fost aşezată o nouă pictură, pe strat de gips. Ambele se păstreazăîn mod fragmentar.

Biserica cea nouă a mănăstirii, înaltă de 35 de metri, este zidită din piatrăşi cărămidă, în formă de cruce, având o lungime de 28 de metri şi o lăţime de 8 metri. Altarul acesteia este semicircular, în interior, şi hexagonal, în exterior.Noua biserică a fost zugravităîn întregime în frescă, între anii 1982-1985, de către pictorul Flesariu Pantelimon, din localitatea Suslanesti, judeţul Argeş, unul dintre ucenicii pictorului Belizarie. Pe faţada peretelui vestic sunt zugrăvite mai multe icoane: Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gura de Aur, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cei doisprezece Apostoli şi Judecata de Apoi. În interiorul noii biserici apare o scenă deosebită, chiar unică: Sfântul Ierarh Sava Brâncovici, cel care a sfinţit biserica veche, apare ţinând în mână modelul bisericuţei, în vreme ce în fundal apare zugrăvită Mănăstirea Putna, sfintiţăîn anul 1470.

Mănăstirea Moisei a îndeplinit un rol de seamăîn apărarea dreptei credinţei, în Maramureş, mai ales prin faptul că aceasta avea strânse legături cu ierarhii şi cu marile centre ortodoxe din Moldova şi din Ţara Românească. În incinta mănăstirii a funcţionat o şcoala de învăţătură, precum şi un atelier de pictură.

Monumentul eroilor de la Moisei

În memoria celor uciși de trupele horthyste, sculptorulVida Gezaa ridicat în 1966 un ansamblu de 12 figurine de lemn, dintre care 10 reprezintă măști tradiționale maramureșene, iar celelalte 2 reprezintă chipuri umane. Din cauza climei umede din zonă, lemnul s-a deteriorat și a început să se fisureze, așa că artistul a refăcut monumentul din piatră.Monumentul este completat cu o placă comemorativă, în care este săpat textul:"S-a ridicat acest monument în memoria celor 29 de patrioți români uciși miselește de hortiști la 14 Octombrie 1944. Glorie și veșnică recunoștință patrioților care s-au jertfit pentru libertatea României."Pentru a ajunge la monumentul amplasat pe o colină, trebuie urcate 44 de trepte, un număr ce simbolizează anul în care a avut locul unul dintre cele mai violente masacre antiromânești.

Alte atracţii turistice sunt meşterii tăbăcari, de uşi de lemn, pălinciile. La 7 km de comună se află rezervaţia naturală Izvorul Izei (izbuc calcaros, zonă carstică cu peşteri, chei).